Curmalul este un palmier, cunoscut si apreciat inca din antichitate, fiind privit de catre vechii egipteni ca un simbol al fertilitatii, reprezentat pe monezi si pe monumentele cartaginezilor, fiind cultivat in principal pentru fructele sale cu un bogat continut de zahar. Fructele de curmal contin importante cantitati de fier si potasiu.

Este copacul caracteristic oazelor arabe, denumit si "regele oazelor" care isi umezeste picioarele in apa si isi ridica spre cerul arzator capul. In patria de origine atinge dimensiuni impresionante.

Trunchiurile, inalte de 15-20 m, neramificate sunt invelite intr-o retea de fibre si poarta in varf un manunchi e frunze penate de pana la 3m lungime.
Curmalul are un trunchi brun care se termina in varf cu un smoc de frunze rigide, lungi, de culoare verde–inchis, in forma de pana, frunze care, pe masura ce planta se dezvolta, se usuca incepand de la baza tulpinei. Resturile de frunze uscate pe care le gasim pe baza tulpinei curmalului au aspect de spini.

La curmal, florile sunt mici si grupate in inflorescente de mari dimensiuni iar fructul este comestibil.Pentru tara noastra, conditiile pedoclimatice o recomanda ca planta de interior.
Curmalul nu cere conditii deosebite, este iubitor de caldura, nu este prea pretentios la lumina (iubeste lumina, dar se adapteaza perfect si in spatii mai putin luminate ). Curmalul nu suporta curentii de aer.

In conditii de apartament nu ajunge sa formeze trunchi. Florile masculine si feminine sunt plasate pe indivizi diferiti.

Fructele asemanatoare prunelor au un continut ridicat de zaharuri si constituie principalul aliment pentru diverse populatii indigene. Utilitate au si celelalte parti ale plantei (lemnul, frunzele, fibrele).

Vara, curmalul poate fi scos afara sau pe balcon, necesitand udare din abundenta, fara ca apa sa stagneze pe mugurul central pentru ca ar provoca putrezirea plantei ; substratul trebuie fertilizat cu substante nutritive de 2-3 ori/luna.

Iarna se tine la interior, in spatii mai racoroase 0-12 gr.C si pentru ca planta intra intr-un usor repaus, stagneaza cresterea acesteia; Curmalul se uda foarte rar si trebuie redusa cantitatea de apa deoarece planta suporta mai degraba uscaciunea, decat udarea in exces pentru ca aceasta provoaca putrezirea radacinilor.

Indiferent de anotimp este necesara pulverizarea apei pe frunze.

Curmalul, si in general palmierii, sunt plante relativ usor de cultivat daca se tine seama de cateva aspecte esentiale:

- plantele au nevoie de un substat poros, fibros, bine drenat; daca apa stagneaza in sol, ele se ingalbenesc si mor;
- administrarea apei se face constant, in perioada de vegetatie (primavara - vara) se uda din abundenta, mai ales daca plantele sunt tinute in gradina, in aer liber. Iarna cantitatea de apa va fi mai putina;
- radacinile nu trebuie sa fie ranite, taiate sau sa sufere din lipsa apei;
-i n perioada de iarna, temperatura si luminozitatea se vor reduce corelat cu administrarea redusa a apei. In perioada de vegetatie temperatura va fi mentinuta peste 20ºC iar iarna 15-16ºC;
- de asemenea, in aceasta perioada lumina trebuie sa fie suficienta; plantele mari se pot scoate vara in gradina in plin soare. In apartament pot fi tinute in lumina difuza;
- necesita o buna aerisire, dar nu vor fi expuse curentilor de aer mai ales cu diferente mari de temperatura;
- praful trebuie indepartat prin pulverizarea apei pe frunze.

Daca doresti sa cresti in apartament acesta planta si nu ai posibilitate asa o cumperi, incearca sa o obtii din seminte. Pot fi folosite seminte aduse direct din patria de origine. Ele trebuie sa fie proaspete deoarece pe masura trecerii timpului germineza mai greu.

Pentru ca invelisul semintelor este dur, inainte de semanat se tin 1 - 3 zile in apa calda (35-40ºC). Se folsoesc ghivece mici in care se pune o singura samanta.

Amestecul de pamant pentru semanat contine pamant de frunze de foioase (2 parti) si pamant de brazde de iarba (1 parte) cu putin nisip. Semintele vor fi bine acoperite cu un strat de pamant.

Ghivecele se plaseaza in locuri calde si umede (25 - 30º C si se mentine solul umed) pana la prima transplantare. In aceste conditii semintele incoltesc dupa 25 - 45 zile.

Pentru pentru a stimula germinatia si a incoltii, samburii au nevoie de umezeala si caldura, tinandu-se 24 ore in apa calduta – cca. 35 grade C.
Dupa ce au rasarit plantele lumina trebuie sa fie suficienta, altfel plantele se alungesc si se decoloreaza.

Initial frunzele arata ca niste tepuse de 25 cm lungime, 1 cm latime, ascutite la varf.
Primele frunze sunt intregi (in primii 2 - 3 ani de viata) apoi se desfac si capata aspectul matur, dupa 5–6 ani apar frunzele in forma de pana.

Cand plantutele au 2 - 3 frunze si radacinile au inceput sa iasa din ghiveci prin orificiul de scurgere se va realiza prima transplantare.
In primii 3 ani transplantarea se face anual, de obicei primavara, apoi la interval de 2 - 3 ani sau mai mult.